Dati-mi viata inapoi!

Titlul articolului e inspirat (probabil unii dintre voi stiti) din melodia Phoenix “In umbra marelui urs”. Melodia am descoperit-o zilele trecute multumita prietenului meu Grim Cris (http://www.grimcris.com). Am fost surprins de profunzimea versurilor, de subtilitatea mesajului lor si de linia melodica a baladei. Din cate mi-am dat eu seama, melodia face referire la perioada comunista, care a lasat urme adanci in poporul nostru (“Dar ghearele v-au ramas/In orice-mbratisare/Astazi doare sarutul pe obraz”). Euva recomand sa o ascultati. Sincer, merita.
Versurile acestei melodii mi-au amintit de multe lucruri care au lasat urme adanci in mine. Se potriveste perfect cu starea mea actuala, cu aversiunea mea fata de societate.  Cu pornirea mea impotriva incuiatilor. Cu ura mea pentru cei care ne pun lacat ideilor. Cu nostalgia celui mai bun lucru din viata mea.

Melodia asta mi-a amintit ce e cu adevarat important in viata. Important e sa traiesti fiecare moment ca si cum ar fi ultimul (stiu ca nu e originala chestia, dar se potriveste). Sa nu ti se pare ca pierzi inutil vreun minut din viata asta. Si, privind retrospectiv, sa nu ti se para ca ai facut ceva gresit. Sa privesti si spre viitor, dar sa lasi prezentul sa curga prin venele tale: “Apus peste apus/Ce iute trece timpul/Si zorile s-au dus/Ce rece bate vantul.” Sa nu lasam sa treaca nicio clipa pe langa noi!

In final iata si melodia:)

24 Ianuarie

Da…am revenit dupa o foarte lunga perioada de timp. Pur si simplu nu am avut ce sa scriu, in plus am ostare proasta si chiar sunt plictisit de aproape orice.

Ma rog, asta nu e prea important. Cert este ca se termina un semestru absolut, dar absolut NASOL. Sper ca ce va veni sa fie ceva mai bun.

Dar nu despre scoala nu vreau sa vorbesc acum. Ci despre super mega extra chestia de 24 ianuarie din Focsani. A fost pe baza de calcat in picioare, de dat ghionturi, de ocolit balega de cal, de evitat hore cu necunoscuti, de ascultat niste discursuri absolut plictisitoare. Pe scena s-au perindat primarul ( dl. Bacinschi), presedintele consiliului judetean (Oprisan), Mircea Geoana, Marian Vanghelie (fara maimutoi opariti si almanahe, le lasase in Touareg), Nuti Udrea, si ultimul dar cel mai tare Traian Basescu.

Pana acum nu suna prea dragut. Dar treaba este ca m-am dus pentru ca iubitul director al liceului nostru, domnul Corneliu Noana (va iubim) a facut totul interesant…pentru unii. Adica a spus ca cine va imbraca roba visinie si se va duce pe 24 in Piata Teatrului si va urla va avea motivate zece absente. So…a fost bataie mare pe robe, stegulete, fulare etc.  Am prins o roba care mirosea oribil, cuare avea prinsa de ea o chestie cu promotia 2002-2006 dar aveam ROBA, aveam motivate 10 absente.

Asa…am plecat din curtea liceului ca un grup de protestatri. Paream niste grevisti sau ceva de genul asta. Si strigam U-NI-REA. SI fluturam stegulete si chestii de astea.  Jandarmii ne-au facut loc in multime (m-am simtit important) si ne-am asezat in fata scenei urland U-NI-REA. O jumatate de ora plictiseala generala. Discutii de genul “hai sa lasam robele la cineva si sa mergem sa bem Unirea” erau foarte frecvente dar nu am putut iesi ma rog…dar vesnica noastra prietena, care nu ne lasa la greu a produs o schimbare pentru multi… Da, o stiti cu toti, o iubiti, o sarutati… DA, e chiar EA…e TIGARA! Si fumatorii din grup s’au asezat pe acolo si au inceput sa fumeze (bineintele s ca eu nu :-”).

Am asteptat cuminti sa se termine discursurile. Cuminti pentru altfel trageau SPP-istii cu sniperele in noi… Erau pe teatru si se uitau prin “benoclu” la multimea de orataci…sa nu cumva sa il atacam pe presedinte…Smecherie mare ba baiatule:>!

Dupa ce s-a terminat totul in sfarsit a trebuit sa iesim. Dar imensele hore care incercau sa ne absoarba au facut iesirea noastra grea rau de tot. Plus ca pe calea libera era ditamai balega de cal, lasata de unul dintre caii participanti la demonstratii (al unui tip care trebuia sa para din 1859, numai ca el vorbea la mobil…ce doar mobilul exista pe atunci:)). Am iesit intregi de acolo, am lasat robele la liceu si am plecat acasa fericiti, cu gandul ca am pierdut numai 5 ore din acea zi fara niciun rost:)…

Cam asta a fost…voi ce ati facut de 24?:)

Vin SARBATORILE?!

Dupa cum cred ca stiti, VIN SARBATORILE. Da, chiar vin. Stiu ca nu va dati seama care-i faza cu sarbatorile astea de iarna. Fiindca nu, Hristos nu prea se mai naste prin Romania… Mai mult conteaza “sa punem cele cuvenite pe masa”, mai mult conteaza sa facem un cadou scump lu’ “ala micu”, mai mult conteaza bairamul pe care il tragem de Craciun. De ce? Pentru ca asa suntem noi.

A nu se intelege gresit. Imi place Craciunul. Da, imi place chiar foarte mult ca sarbatoare. Dar vine Nasterea Domnului, nu razboiul. Adica nu ar trebui ca in magazine sa se buluceasca lumea, sa trebuiasca sa te bati cu un necunoscut care vrea sa ia ultima cutie de bomboane, sa “ataci” practic comerciantii. Luati-o mai moale, fratilor:D. Totul e Ok cu masura.

Traficul va fi de asemenea infernal. Iar gagica cu mertanu’ o sa parcheze langa masina lu’ tata, in parcarea hiper – aglomerata, silindu-ne sa o asteptam juma’ de ora ca sa putem iesi. Dupa ce ii urez in gand un calduros “du-te la origini” trecem in aglomeratia de pe strada, unde un bou nu stie sa semnalizeze sau ceva de genul asta, inghetand traficul. Daca in Focsani o sa fie asa, nu vreau sa imi imaginez Bucurestiul.

Ideea de Craciun este sa daruiesti. Adevarat. Insa, la noi, ideea de Craciun e sa daruiesti cadouri SCUMPE. Cat mai scumpe. Cele mai scumpe. Numai ca sa dovedesti ca AI. La romani, mentalitatea asta “cocalara” e sadita in fire. Nu ai ce sa faci. Asta-i viata omule. Sa moara aia de ciuda cand vad ce ceas hidos pe care scrie dă cu grebla (D&G) si sa se oftice ca ei n-au bani sa faca gesturi de astea. Sau parintii: ii iau odorului lor drag o masinuta frumoasa. Nu Dacie, fereasca Dumnezeu! Sa se faca de ras? Imposibil. Nu e acceptabil sa ai Dacie.

Cred ca la noi nu se mai numeste Nasterea Domnului aceasta sarbatoare. Se numeste ori “buy or die”, ori “fitzoshica”(scris intentionat asa), ori “apocalipsa comerciala”. In orice caz, nu mai avem nicio treaba cu Iisus. El se naste acolo treaba lui. Sa ne cheme la botez. Si sa faca botezul nu stiu… la Intercontinental. Sa fie misto ce naiba! Sau la Bamboo… Sau in Focsani in Extrem.

Vreau un Craciun NORMAL. Fara hidosenii, fara aglomeratie, fara preturi exorbitante, fara FUEGO (nu il suport pe omul asta). Vreau un Craciun linistit. Voi ce fel de Craciun vreti?

Welcome

Bun venit pe PSYHOSOCIAL’S WORLD… Acest blog a aparut dintr-o cauza pe care nu o cunosc… Poate ca a aparut din cauza ca in ultima vreme imi petrec foarte mult timp pe bloguri, pe forumuri, etc. Poate a aparut din cauza ca petrec destul de mult timp in fata PC-ului… sau poate n-am nici cea mai vaga idee.

Blogul meu nu are o anumita tema… Efectiv o sa impartasesc ce mi se intampla. Cred ca o sa fie bine sa fac asta. Ma rog, ideea e ca imi doream de mult sa imi fac cunoscute “ispravile”.

Sa va pun in tema: sunt elev in clasa a IX-a, in Focsani, la CNU (cine stie stie!:>). Sunt intr-o clasa misto, cu oameni de treaba si cu fete dragute. E o clasa de mate – info, bla bla bla… Anyway, viata mea se invarte in jurul liceului si al PC-ului… Nu in sensul ca as invata prea mult sau alte alea… de fapt invat cam putin (:-”) si am note cam mici… Dar imi place sa vorbesc cu lumea, sa rad, sa ma distrez (rock style and fuck clubs)… Si asta fac la liceu!

So…COME TO DARKSIDE!